Bancul Zilei

Un bătrânel avea impresia că băbuţa lui nu prea mai aude şi se gândeşte să o testeze.
Merge într-un colt al camerei şi spune: – Auzi?
Bătrânica nici o reacţie.
Mai face bătrânelul doi paşi şi spune iar : – Auzi?
Bătrânica iar fără reacţie.
Se duce bătrânelul lângă ea şi spune: – Auzi?
La care bătrânica :
- Pentru a treia oara îţi spun: DAA!

Recunostinta (IMN)

De recitat solemn la inceperea zilei de munca:

Iubesc biroul meu fără lumină!
Mă simt în el ca vulpea-n vizuină!
Iubesc mobila gri, plină de praf,
Dulapuri burdusite, hârtii vraf.
Concediul nu-l iubesc defel !
Nici nu mai vreau s-aud de el!
Nu trebuie să dorm! Nu vreau să am odihnă!
De nu muncesc, deloc eu nu am tihnă !
De munca mea sunt fericit,
Nimic atâta-n viată n-am iubit !
Iubesc computerul fereastră
Cu scăfârlia lui albastră.
Iubesc sedintele mai lungi
Când am în creier cifre, dungi.
Iubesc, vă spun acu' din nou,
Să stau o viată la birou!
Îmi place munca! As munci
Mai mult în fiecare zi.
Nu vreau salariu! Nu vreau stimă!
Mi-ajunge critica drept primă!

Articol de Mihai Eminescu

"De când lumea nu s-a văzut ca un popor să stea politiceste sus si economiceste jos; amândouă ordinele de lucruri stau într-o legătură strânsă; civilizaţia economică e muma celei politice.

Dacă în timpul când ni se promitea domnia virtuţii, cineva ar fi prezis ceea ce are să se întâmple peste câţiva ani, desigur ar fi fost declarat proroc mincinos.

Să fi zis cineva că cei ce promiteau economii vor spori bugetul cheltuielilor cu 40%; că cei ce combat funcţionarismul vor spori numărul posturilor cu sutele; că cei ce sunt pentru independenţa alegătorilor vor face pe funcţionar să atârne atât de mult de autorităţile supreme încât aceste mii de oameni să voteze conform comandei din Bucuresti; că se vor da 17 milioane pe drumul de fier Cernavodă-Chiustenge (Constanţa n.r.), care nu face nici cinci, si că patru milioane din preţul de cumpărătură se va împărţi între membrii Adunărilor; că se va constata cumcă o seamă de judecători si de administratori în România sunt tovarăsi de câstig ca bandiţii de codru. Daca cineva ar fi prezis toate acestea lumea ar fi râs de dânsul si totusi nu numai acestea, ci multe altele s-au întâmplat si se întâmplă zilnic, fără ca opiniunea publică să se mai poată irita măcar.

Nu există alt izvor de avuţie decât munca, fie actuală, fie capitalizată, sau sustragerea, furtul.. Când vedem milionari făcând avere fără muncă si fără capital nu mai e îndoială că ceea ce au ei a pierdut cineva.

Mita e-n stare să pătrunză orisiunde în ţara aceasta, pentru mită capetele cele mai de sus ale administraţiei vând sângele si averea unei generaţii. Oameni care au comis crime grave se plimbă pe strade, ocupă funcţiuni înalte, în loc de a-si petrece viaţa la puscărie.

Funcţiunile publice sunt, adesea, în mâinile unor oameni stricaţi, loviţi de sentinţe judecătoresti. Acei ce compun grosul acestei armate de flibustieri politici sunt bugetofagii, gheseftarii de toată mâna, care, în schimbul foloaselor lor individuale, dau conducătorilor lor o supunere mai mult decât oarbă.

Justiţia, subordonată politicii, a devenit o ficţiune.

Spre exemplu: un om e implicat într-o mare afacere pe cât se poate de scandaloasă, care se denunţă. Acest om este menţinut în funcţie, dirijază însusi cercetările făcute contra sa; partidul ţine morţis a-l reabilita, alegându-l în Senat. Partidele, la noi, nu sunt partide de principii, ci de interese personale care calcă făgăduielile făcute naţiei în ajunul alegerilor si trec, totusi, drept reprezentanţi ai voinţei legale si sincere a ţării. Cauza acestei organizări stricte e interesul bănesc, nu comunitatea de idei, organizare egală cu aceea a partidei ilustre Mafia si Camorra, care miroase de departe a puscărie."

Bancul Zilei!

Trei surori bătrâne locuiau împreună, în aceeaşi casă. Într-o seară, una din ele îşi pregăteşte o baie ca lumea, bagă un picior în apă, se opreşte şi ţipă la celelalte:
- Heeei, eu intram acum în baie sau ieşeam?
Una din celelalte două surori, aflate la parter, răspunde:
- Nu ştiu, stai să vin sus să văd.
Începe să urce scările, dar pe la jumătate se opreşte şi întreabă:
- Hei, eu urcam scările acum sau coboram?
A treia îşi zice în sinea ei "Doamne fereşte, ce v-aţi prostit amândouă?" şi bate de trei ori în lemn. Apoi, cu voce tare spune:
- Staţi să văd întâi cine-i la uşă şi apoi vin eu să vă ajut!

*Andrei Plesu: " Tutuiala "*

Tutuiala e la moda. E semnul cordialitatii de gasca, al democratiei
victorioase, al sociabilitatii "americane". De vreme ce you e si "tu" si
"dumneavoastra", e musai sa profitam si sa ne tutuim. Dovedim astfel ca
suntem "bransati", actuali, globalizati.


Nu avem prejudecati, nu umblam cu discriminari si cu fasoane. Ne tutuim.
Suntem de-o teapa. Prieteni. Ne-am nascut ieri. E perfect normal ca un
reporter de televiziune sa mearga cu microfonul pe strada si sa-i tutuiasca
pe trecatorii cu care vrea sa stea de vorba, desi îi vede pentru prima oara.
E normal ca profesorul universitar sa-si tutuiasca studentii. E normal ca un
politician furios sa-si ia adversarii "la per tu". E normal ca pe plaja, la
discoteca, la emisiunile de divertisment, toata lumea sa tutuiasca pe toata
lumea. În aceste conditii, a folosi brusc apelativul "dumneavoastra" devine
injurios.


"Dumneavoastra" se spune numai în bascalie, numai cînd vrei sa-ti exprimi
antipatia, neîncrederea, dispretul. "Normala" e doar tutuiala.

Dar si ea are, de fapt, subterane complexe. E tutuiala macho, a masculului
batos fata de fetite fragede sau demimondene interlope.. (Imi amintesc de
modul inadmisibil în care dl. Radu Moraru o tutuia pe invitata sa
Cicciolina, ca si cum ar fi agatat-o dupa colt.)


Exista tutuiala "de platou", prin care moderatorul-satrap sau
moderatorul-vedeta îsi etaleaza autoritatea, tutuiala politieneasca, a
agentului de circulatie care te trage de urechi, tutuiala prin care seful
îsi domina subalternii.


Tutuiala rutiera cu care se încondeiaza reciproc soferii isterici, tutuiala
uzurpatoare, prin care naturile subalterne vor sa se insinueze în lumea buna
(dl Emil Constantinescu spunîndu-i "Václav" lui Havel ).


Tutuiala razboinica ("boule"), ironic-protectoare ("draguta...") sau
tovaraseasc? ("mai, draga"). De la obraznicie la nesimtire, de la
proasta-crestere la dezinhibare primara, de la aroganta la egalitarism,
tutuiala acopera un larg spectru al patologiei sociale.


În mod paradoxal, ea îsi submineaza propria legitimitate: cînd te poti tutui
cu oricine, cînd tutuiala devine o deprindere curenta, prestigiul si
miracolul tandru sau camaraderesc al lui "tu" se degradeaza... În mod
normal, la "tu" trebuie sa ajungi; printr-o delicata chimie a afectelor,
printr-un rabdator spor de încredere si printr-o reciproc consimtita
afinitate.

"Tu" este un mod de a reformula - în conditii de intimitate - institutia
respectului.


Dimpotriva, inflatia tutuielii instituie diferenta, stereotipia, griul.
Spatiul dintre oameni devine monoton, ierarhiile se sterg, nuantele
sufletesti ale comunicarii devin irelevante..

Tutuiala reduce totul la orizontala. În aparenta, ea face dialogul mai
direct, în realitate, îl saraceste.


Din cînd în cînd, mi se pare ca o multime din relele cotidiene sînt
rezultatul unei proaste administrari a tutuielii, efectul exceselor ei.
Guvernantii îi tutuiesc cu autoritara nonsalanta pe gazetari, gazetarii îi
tutuiesc sprintar pe guvernanti, ministrii tutuiesc institutiile,
institutiile îi tutuiesc pe cetateni, cetatenii se tutuiesc între ei si toti
laolalta ne tutuim cu Europa.


Diferentele, demnitatile, eticheta, protocolul - sînt demodate. Ne scufundam
în omogenitatea lui "tu", iar "tu" evolueaza semantic spre "nimeni". Nu
ne-ar strica un pic de staif.


Nu ne-ar prinde rau o scurta epidemie de politete.

1 leu dai.... de 1 leu ai sa primesti!

Sunt Stelist!
Pana acum am inghitit prostiile patronului.
Dar asta e cea mai mare.

Sa angajezi un "antrenor" pe 1 leu si un "presedinte" doar pentru ca a fost cel mai mare portar al tarii nu e de ajuns.

Sa nu credeti ca am ceva cu Dumitrescu si Dukadam, ii apreciez foarte mult ca fotbalisti. Dar nu ajunge.

Ai grija Gigi ... 1 leu dai ..... de 1 leu ai sa primesti.

Pacat ca distruge Steaua.
Romanii au o vorba: GURA bate ...........

Pacat ca Becali nu a inteles acest lucru.

Doamne Ajuta.
Sa ma insel eu.
Vom trai si vom vedea.

No Comment

KK-MAKA